În Ucea de Sus este obiceiul, din bătrâni, ca la cumpăna dintre ani oamenii să se adune la Biserică pentru a „îngropa” anul vechi şi a-l întâmpina aşa cum se cuvine pe cel nou. Părintele a săvârşit Acatistul Mântuitorului Iisus şi a rostit rugăciuni speciale de mulţumire, adresând-le totodată şi un cuvânt de învăţătură.
Timpul are un sens sfinţitor şi mântuitor pentru om, de aceea fiecare nou an este denumit "anul mântuirii".
Nu putem face nimic bun fără ajutorul lui Dumnezeu, de aceea la început de an avem nevoie de rugăciune. După ce am mulţumit lui Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul trecut şi în primul rând pentru darul vieţii, îi cerem ajutor şi binecuvântare pentru noul an. Îi cerem să binecuvânteze cununa anului în care am intrat. În felul acesta, rugăciunea de la miezul nopţii sau de la trecerea dintre ani este una foarte ziditoare de suflet
Credincioşii s-au strâns într-un număr mare la Biserică şi după oficierea serviciului divin, glasul clopotelor a dat de veste trecerea în noul an, după care au ieşit în curtea Bisericii pentru a vedea focul de artificii din oraşul Victoria.
În ajunul Bobotezei preotul „merge cu Crucea” pe la casele credincioşilor, stropindu-le cu Aghiasmă. Cei ai casei se adună cu toţii în jurul mesei din cea mai frumos împodobită încăpere a casei, aşteptând preotul cu lumânări aprinse şi cu un vas aşezat pe masă pentru a se pune în el aghiasmă.
Anul acesta mersul pe la casele credincioşilor a avut loc joi 3 ianuarie în Cătunul Sumerna, vineri 4 ianuarie partea de râu şi deal a satului iar sâmbătă pe 5 ianuarie partea de sus şi de jos a satului.
Pe lângă aspectul sacramental, lucrarea aceasta are şi un aspect pastoral, acela de a facilita o mai bună cunoaştere dintre preot şi credincioşi, chiar la ei acasă.
Cei ce l-au însoţit pe Părintele au fost: cantorul: Vasile Bărbat şi epitropul Eugen Bărbat.
Ne aflăm iarăşi la porţile Împărăţiei celei veşnice şi ne pregătim ca prin post, rugăciune şi fapte bune, să putem străbate calea anevoioasă dar plină de bucurii duhovniceşti ce ne desparte de marele Praznic al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Suntem chemaţi cu toţii ca, luându-ne fiecare crucea vieţii noastre, după îndemnul Mântuitorului, să purcedem la această călătorie duhovnicească de 40 de zile, pentru a ne întâlni la capătul ei cu Însuşi Mântuitorul Hristos cel înviat din morţi.
Frumuseţea slujbelor din această perioadă este cu totul deosebită. Cântările, citirile, catehezele au menirea de a ne menţine elanul spre acest urcuş duhovnicesc, presărat cu ispite şi încercări la tot pasul.
În această perioadă, în Parohia Ucea de Sus, slujbele se ţin dimineaţa şi seara, în fiecare zi.
Dimineaţa la ora 6,30 se face Miezonoptica, Utrenia(Canonul din Triod) şi Ceasul I, iar Pavecerniţa Mare cu cateheză, seara, la 18,00.
În fiecare săptămână se săvârşeşte Liturghia Darurilor, miercurea şi vinerea, la ora 15,00.
Sâmbăta are loc Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, urmată de parastasul de obşte pentru cei adormiţi.
Pe parcursul sâmbetelor Postului mare, fiecare uliţă din cadrul satului, se organizează pentru a face pomenirile. Se face o colectă de bani şi se cumpără diferite produse de patiserie cât şi cele necesare pentru Sf. Liturghie din acea zi. În cadrul slujbei sunt pomeniţi atât cei vii cât şi cei adormiţi de pe uliţa respectivă. La sfârșitul Sf. Liturghii şi a parastasului jertfa sfinţită de preot(colăcei, chifle sau alte produse de patiserie) se dau de pomană.
Fiind la ţară, credincioşii noştri sunt ocupaţi cu diferite treburi prin gospodărie sau pe câmp, de aceea le-am explicat că nu mă supăr dacă nu pot veni la Biserică. Ei trebuie să ştie că în fiecare zi părintele este acolo în faţa Sf. Altar şi înalţă rugăciuni către Dumnezeu pentru ei. Însă mare mi-a fost mirarea că participarea la aceste slujbe a fost substanţială, atât dimineaţa, cât şi seara, ba mai mult nu a existat Liturghie a Darurilor să nu se fi împărtăşit cineva. Toate acestea spun ceva despre credinţa şi dragostea pe care sătenii o au faţă de Sfânta Biserică şi faţă de sfintele slujbe.
se adune la Biserică pentru a „îngropa” anul vechi şi a-l întâmpina aşa cum se cuvine pe cel nou. Părintele a săvârşit Acatistul Mântuitorului Iisus şi a rostit rugăciuni speciale de mulţumire, adresând-le totodată şi un cuvânt de învăţătură.
